 |
| sursă foto: www.tv7.md |
La 21 martie am marcat Ziua Internaţională a Pădurilor.
Despre păduri, problemele din domeniul forestier, dar şi ce ne propunem să
realizăm în următoarea perioadă este interviul de mai jos acordat pentru postul
de radio Vocea Basarabiei.
- Cum credeţi, de ce a fost nevoie de a institui o
asemenea zi?
- Ziua
Pădurilor ar trebui să fie în fiecare zi, pentru lucrătorii din domeniu, dar şi pentru restul cetăţenilor, pentru că
noi toţi depindem de natură şi trebuie să avem grijă de ea. Anul acesta ONU a
ales genericul "Pădurile şi Apa", atenţionându-se astfel asupra problemelor
apei şi importanţei fondului silvic în menţinerea regimului hidrologic de
calitate. Sunt zone pe glob unde nu
există apă potabilă şi nici păduri, iar din această cauză lumea are de suferit.
Trebuie să avem grijă de ceea ce ne-a dat natura astfel încât şi generaţiile
viitoare să fie în siguranţă.
- Ce manifestări dedicate
acestei zile organizează Moldsilva?
- Ne-am propus să marcăm o săptămână a pădurilor,
elaborând un plan amplu de acţiuni. Au loc plantări de primăvară. Din anul
trecut şi până acum fondul silvic s-a extins cu 2500 ha. Până la sfârşitul anului
ne propunem să mai împădurim încă 2500 ha. Desfăşurăm o serie de acţiuni ce au
ca obiectiv sensibilizarea opiniei publice asupra tuturor fenomenelor ce se
întâmplă în păduri. Anul acesta am insistat ca şi entităţile noastre din
teritoriu să aibă programe dedicate acestei săptămâni. Am invitat Ministerul
Educaţiei să organizeze lecţii de dirigenție, având ca temă pădurile şi apa.
- În această
perioadă se vorbeşte foarte mult despre tăierea copacilor. Potrivit unor
informaţii, aproape 5000 de ha au fost autorizate anul acesta pentru defrișare.
- Ne place sau nu, dar de
lemn este nevoie și pentru ca oamenii să se poată încălzi iarna. În
cazul în care în Republica Moldova s-ar interzice tăierea copacilor și am fi
nevoiți să importăm lemne pentru ca oamenii să facă focul în sobă, credeți-mă
că ar fi atât de scump încât
foarte puțini și-ar permite acest lucru. Tăierile legale care se fac anual sunt
în coordonare cu Inspectoratul Ecologic.
Timpul
a demonstrat că în pădurile unde nu se intervine cu lucrări de îngrijire, zona
forestieră degradează. Până la 14 aprilie, în Republica Moldova au loc
defrișări planificate. După asta vor avea loc regenerări. În mod obligatoriu,
în locul copacilor tăiați, se plantează puieți tineri. Paralel, au loc și
împăduriri. Aşa se lucrează de când există Moldsilva.
- În cazul în care vedem că au loc tăieri
în localitatea noastră, cum ne dăm seama dacă aceste lucrări sunt sau nu
autorizate?
Sunt
borne speciale unde este indicat clar dacă sunt autorizate aceste tăieri. De asemenea,
trunchiurile copacilor tăiaţi sunt inscripţionate. Și pe noi ne îngrijorează
tăierile ilegale şi am întreprins în acest sens o serie de acţiuni. Toate
ilegalităţile pe care le-am descoperit le-am adus la cunoştinţa opiniei
publice. De când am venit la conducerea Moldsilva am descoperit aproape 8 mii
metri cubi de tăieri ilicite. Numai anul trecut au fost sancţionaţi peste 300
de pădurari, şefi de ocoale, şefi de întreprinderi, maiştri, unii au fost
eliberaţi din funcţii. La ora actuală se
reevaluează toate parchetele care sunt supuse tăierilor, ca să vedem câtă masă
lemnoasă există, aşa încât să nu fie diminuate aceste cantităţi. Din toamnă vor
fi interzise tăierile rase, adică se va tăia în etape, iniţial se taie masa mai
slabă şi cea bolnavă, ulterior, după regenerare, peste doi, trei ani, se taie
altă parte din masa lemnoasă şi tot aşa. Peste 10 ani avem şi masa lemnoasă
tăiată, dar avem şi pădurea regenerată. Am ordonat ca toţi pădurarii să treacă
cu traiul în cantoanele silvice. Astfel pădurarul va fi în mijlocul naturii şi
va şti cel mai bine ce se întâmplă acolo unde este el responsabil. Experienţa ne-a demonstrat că
sunt mai puține nereguli în pădurile unde pădurarii locuiesc. Am iniţiat proiectul
ce prevede trasabilitatea masei lemnoase. În ocolul silvic de la Vatici acest
proiect este viabil. Am discutat cu partenerii noştri din România şi urmează să-l extindem pe restul
teritoriului Republicii Moldova. La finalizarea acestui proiect, fiecare
cetăţean care va vedea o maşină cu lemn, va putea introduce numerele de
înmatriculare ale maşinii într-un program din computer şi va vedea de unde a
fost luat lemnul, cu cât a fost procurat şi unde pleacă. România susţine financiar
şi logistic acest program. Pe inginerii
silvici i-am întors în teren, deoarece ei trebuie să fie primii care observă ce
fenomene se întâmplă în pădurile din Republica Moldova. Reforma instituţională
a Moldsilva este absolut necesară, fiindcă la ora actuală avem 24 de
întreprinderi cu 24 de directori ş.a.m.d. Trebuie să rămână o singură
întreprindere cu filiale în teritoriu, cu ocoale silvice care să gestioneze
într-un mod unitar tot fondul silvic. Colegii noştri de la Romsilva sunt
dispuşi să ne ajute şi în acest domeniu, mai ales că conceptul acestei reforme
este pregătit, inclusiv cu concursul lor. Toate aceste lucruri ne vor permite
să diminuăm corupția din domeniu.
-
Ce se plantează de obicei în locul
copacilor tăiaţi, dar şi acolo unde se extinde fondul silvic?
-
Noi optăm pentru stejar. Într-o perioadă s-a plantat foarte mult salcâm, acum
însă preferăm să readucem în păduri stejarul.
- Recent aţi întreprins o vizită de lucru
în România. Cu ce impresii v-aţi întors?
Doar
la capitolul amenajare a pădurilor am putea concura cu colegii noştri de peste
Prut și asta tot datorită susţinerii lor încă din anii 90. În rest, ei sunt cu
un pas înaintea noastră.
-
Agenţia Moldsilva a fost printre
premianţii Galei Turismului din acest an. Proiectul de Dezvoltare a Rezervaţiei
Biosferei Prutul de Jos a devenit câştigător la categoria top 10 proiecte de
dezvoltare a turismului din Republica Moldova. Ce presupune acest proiect?
-
Noi ne-am propus ca lacul Beleu, rezervaţia Prutul de Jos să fie luată sub
protecția UNESCO. Sperăm să reuşim până în toamnă să realizăm acest lucru,
mai ales că avem toate asigurările la nivel internaţional. Este o zonă extrem
de pitorească în sudul Republicii Moldova. Este o zonă de tranzit pentru
păsările migratoare, fauna este una deosebită, iar noi ne propunem s-o păstrăm
şi să îmbunătățim condiţiile de acolo. Au fost făcute o serie de investiţii
împreună cu colegii din Delta Dunării, specialiştii noştri au fost dotaţi cu
echipament necesar, în luna mai vom deschide un sediu modernizat al acestei
rezervaţii. În sediul vechi ne dorim să facem un mini-hotel pentru turiştii
care vor dori să viziteze zona.
- La ora actuală 12% din teritoriul
Republicii Moldova îl ocupă pădurile...
-
Noi ne propunem în următorii trei ani să extindem teritoriile împădurite până
la 15%. Pe timpuri, în Basarabia, 30% din teritoriu erau păduri. După 1812 s-a
tăiat foarte mult. Masa lemnoasă era dusă la Petersburg, probabil lemnul era de
calitate. În locurile unde au avut loc aceste tăieri, au venit boieri din Rusia
sau din altă parte şi, în loc să planteze arbori, s-a făcut agricultură. La un
moment dat suprafeţele împădurite constituiau doar 6%. Mişcările de eliberare
naţională din Basarabia au avut ca şi obiectiv şi tematica ecologică. Pe vremea
Uniunii Sovietice, în parcul Dendrariu se dorea să se facă niște case pentru
elita de atunci. Ecologiştii s-au opus cu vehemenţă şi datorită lor, astăzi
există acest parc. Îi îndemn pe toți cetăţenii să fie responsabili, să păstreze
pădurea, pentru că este un bun de care ar putea să se bucure şi urmaşii
urmaşilor noştri. Tuturor ne place să mergem la pădure. Să avem grijă ce lăsăm
în urma noastră.Ascultă mai jos interviul înregistrat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu