27 mai 1600 - Mihai Viteazul realizează prima unire a celor trei țări românești

La 27 mai 2016, marcăm 416 ani de la unirea Munteniei, Moldovei și Ardealului sub sceptrul lui Mihai Viteazul.

Pentru orice român, din orice colț al lumii există trei date istorice importante: 1600, 1859 și 1918. Trei evenimente marcante în istoria românilor și trei mari personalități care au adus aportul la realizarea unirii românilor: Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza și Ferdinand I.

         Folosindu-se de un context geopolitic favorabil, în vara anului 1599, Mihai Viteazul cere încuviinţarea împăratului habsburgic, pentru a putea organiza o incursiune în Transilvania. Mihai Viteazul îl învinge pe Andrei Bathory în Bătălia de la Şelimbăr şi la 1 noiembrie 1599 intră în cetatea Alba Iulia. Astfel, Mihai Viteazul realizează prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească.

În zilele de 8 şi 9 mai (1600) Mihai Viteazul va învinge la Bacău trupele moldo-polone conduse de Ieremia Movilă.  Astfel se realizează unirea Moldovei cu Ţara Românească. Titulatura folosită de voievod la 27 mai 1600  într-un document era „Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”.

Din păcate, acest proiect geopolitic al lui Mihai Viteazul a fost o victorie temporară, deoarece prezenta un pericol atât pentru Poarta Otomană, cât și pentru Sfânta Alianță. La 28 septembrie 1600, sub presiunea nobililor maghiari transilvăneni, voievodul pierde controlul asupra Transilvaniei. La scurt timp, familia Movileştilor îşi recapătă dreptul de stăpânire asupra Moldovei, iar Mihai Viteazul este alungat de pe tron. Un alt membru al familiei Movileştilor, Simion, devine domnitor al Ţării Româneşti, iar Mihai Viteazul ia calea pribegiei.

La 9/10 august 1601, Mihai Viteazul este ucis de generalul Giorgio Basta în apropiere de Turda. Împăratul Sfintei Alianțe Rudolf al II-lea a pus capăt tentativelor voievodului de a-și realiza idealul: recucerirea teritoriilor pierdute și refacerea unirii.

Sfânta Alianță a înlăturat orice tentativă de unire politică și religioasă a provinciilor locuite de români, această acţiune fiind reluată tocmai în secolul al XIX-lea. Realizarea marelui voievod s-a impus ca un simbol al luptei românilor pentru unitate şi a devenit un vis fundamental al neamului nostru românesc.