Despre activitatea Moldsilva am vorbit în cadrul unui interviu la postul de
radio „Vocea Basarabiei”. Ce ne propunem să realizăm în următoarea perioadă vă
invităm să aflați citind interviul de mai jos.
-Ecologiștii susțin că pădurile au ajuns într-o stare deplorabilă. Sunteți
de acord cu ei?
- În mare parte, da. Avem mult de lucru la acest capitol, mai ales la
extinderea fondului forestier, dar și la normele de îngrijire și tăiere a
pădurilor. Trebuie să lucrăm în așa fel încât să schimbăm multe lucruri care se
mai întâmplă în acest domeniu. Nu toți cunosc că nu doar Agenția de stat
„Moldsilva” gestionează pădurile din Republica Moldova. Autoritățile locale de asemenea
au în proprietate suprafeţe cu vegetaţie forestieră. Dacă Agenția mai face amenajări silvice, încercând
să păstrăm acest bun, în cazul administraților locale situația este mai gravă.
Trebuie să revenim la Codul Silvic, acum se lucrează la el, unde să fie
stabilite niște norme foarte clare, așa încât pădurile care sunt în gestiunea
autorităților locale să fie mult mai bine protejate.
- Cum credeți, de ce s-a ajuns în această situație, e de vină legislația,
oamenii sau responsabilii de domeniu?
-În mare parte, toți. E de vină legislația imperfectă, avem un Cod Silvic
de zeci de ani care nu mai corespunde situației actuale. Pe de altă parte,
nepăsarea oamenilor, dar și a autorităților de până acum au făcut ca lucrurile
să degradeze. Totuși, nu trebuie să uităm că în această ramură lucrează și
oameni onești, pădurari care se dedică în totalitate profesiei.
- Se vorbea despre necesitatea abrogării Regulamentului Tarlev, regulament
prin care mii de ha de păduri ale statului se dau în arendă pentru o perioada
de 49 de ani…
- Vreau să va spun că de când am venit la „Moldsilva” nu se mai dau în arendă pădurile. Dimpotrivă, au fost anulate 12 contracte, în
unele cazuri am mers în instanță, vreo 45 de ha de pădure le-am întors în
Fondul Forestier al Republicii Moldova, ele și erau, dau că erau date în
arendă. Chiar astăzi am văzut o statistică, din aproximativ 800 de contracte,
circa 160 au fost reziliate. Am stopat
darea pădurilor în arendă până nu vom avea un mecanism foarte clar,
transparent, în folosul societății. Pădurea este un bun de care trebuie să avem
grijă nu numai la ora actuală, dar trebuie să-l păstrăm în așa fel încât să-l
predăm intact și generațiilor viitoare. Fondul
forestier constituie în Republica Moldova cca 12% din teritoriu, iar noi ne
propunem ca în următorii ani să ajungă măcar la 20-25%. Un alt obiectiv pe care
ne propunem să-l realizăm este înregistrarea la Cadastru a Fondului Forestier. Am inițiat în Hâncești această procedură, dar
ea trebuie continuată pe tot cuprinsul Republicii Moldova. Colaborăm la acest
capitol și cu partenerii externi, pentru că avem nevoie de experiența lor, dar
și pentru că această procedură costă.
- S-a vorbit foarte mult despre vânzarea dreptului de arendă a pădurilor
pentru că unii reușesc să facă din asta un business destul de profitabil…
- Și pe mine m-a interesat acest subiect. L-am studiat pentru ca să pot
stopa aceste ilegalități. Teoretic, nu
ar putea avea loc așa ceva, dar din cauza imperfecțiunii cadrului legal, dar și
ingeniozității unora, dreptul de arendă, obținut de către o persoană fizică,
este transmis unei societăți comerciale, iar ulterior, nu se vinde dreptul de
arendă, ci societatea respectivă care are în posesie niște ha de pădure. Eu nu
accept asemenea lucruri, deși au fost și hotărâri ale instanței de judecată
prin care „Moldsilva” a fost obligată să
permită acest transfer. Trebuie de îmbunătățit cadrul legal. Totuși, trebuie să
vă spun că există și arendași de bună credință, care au grijă de pădure.
- Ați cerut angajaților care au probleme de integritate să părăsească
sistemul. S-a întâmplat acest lucru?
- Nu știu dacă cineva a plecat de
bunăvoie. Am demis vreo 20 de pădurari care au comis anumite abuzuri. Prin
controale putem foarte ușor să stabilim cine și cât de mult respectă sau încalcă
legea. Noi lucrăm și la un proiect privind instruirea oamenilor din domeniu,
pentru că nu e suficient să ai cerințe, trebuie și să le oferi condiţii bune de
muncă. În domeniul silviculturii lucrează patru, cinci mii de oameni. Aceşti
oameni au grijă să facă regenerări, au grijă de fondul cinegetic, de toate
procesele care au loc în pădure. Dacă nu vom avea grijă de calificarea lor
permanentă, vor rămâne în urmă, nu vom
fi în pas cu toate studiile recente. Clima este în permanentă schimbare, poluarea
devine o problemă tot mai stringentă. Angajații noștri trebuie să fie la curent
cu toate schimbările care au loc în mediu. Un alt obiectiv al meu este reforma
instituțională, ceea ce presupune reorganizarea
Agenției și a tuturor întreprinderilor silvice, așa încât să avem o singură întreprindere
cu filiale în teritorii. Conceptul acestei reforme este realizat împreună cu
Banca Mondială, acest sistem este implementat şi în România.
- Vorbiţi-ne despre împăduriri...
- Din septembrie, de când am venit la conducerea Agenției „Moldsilva” am împădurit aproximativ
600 de ha. Avem şi o hotărâre de Guvern
care ne obligă să majorăm fondul forestier, mai ales acolo unde sunt terenuri degradate.
Suntem într-o conlucrare cu administrația publică locală, care ne dă în
folosinţă aceste terenuri pe care au loc împăduririle propriu-zise. Anul acesta
ne propunem să împădurim 2500 de ha.
- Mai există faună în Republica Moldova?
- Există, sigur că există. Avem acum un program de răspândire a cerbului în
Republica Moldova. O parte din cerbii care vieţuiesc în Plaiul Fagului vor fi
duşi în pădurile din Edineţ. Dacă mistreţii pot migra pe teritoriul întregii
republici, cerbii, când au o zonă prielnică: cu hrană, cu toate condiţiile
necesare, atunci le sunt suficiente 400-500 de ha. Noi ne propunem să luăm
cerbi din zonele foarte populate şi să le creăm condiţii în zonele unde ei
lipsesc. Acum suntem în proces de procurare a armelor, a tranchilizantelor, a
ţarcurilor necesare pentru perioada de adaptare.
-Să înţelegem că a crescut interesul pentru Pădurea Domnească după acel
tragic eveniment din 2012?
- Într-adevăr, vin foarte mulţi turişti sa vadă Pădurea Domnească. Anul
trecut, întreprinderea Pădurea Domnească a avut venituri de circa 100 de mii
lei numai din vânzarea biletelor. Şi pentru Zimbrăria de acolo, unica în
Republica Moldova, interesul este mare, dar şi pentru frumuseţea locurilor. Toţi
doritorii de a vedea zimbri sunt aşteptaţi în raionul Glodeni. Toamna trecută, am
mers de două ori acolo şi am văzut foarte mulţi vizitatori. Chiar şi o mireasă
venise cu tot alaiul să-și facă poze.
-Despre trasabilitatea masei lemnoase ce ne puteţi spune?
La acest capitol ne dorim să realizăm un proiect care deja este implementat
în România. Anul trecut a fost instruit personalul silvic al Întreprinderii
pentru Silvicultură Orhei în cadrul Ocolul Silvic Vatici, care a fost selectat
ca ocol pilot pentru dezvoltarea și testarea sistemului de evidență și
trasabilitate a masei lemnoase (aplicație software).
Aplicația are ca scop îmbunătățirea trasabilității lemnului de la punerea
în valoarea a masei lemnoase pînă la utilizarea finală.
Acest lucru va permite fiecărui om care vede o maşină cu lemne, să introducă
numerele de înmatriculare ale maşinii într-un program din computer şi să vadă din
ce Întreprindere Silvică vine maşina, ce pădurar a semnat factura, dacă a
semnat-o şi cine este destinatarul.
Ne propunem să extindem acest proiect în tot sectorul forestier național,
iar implementarea acestui sistem de monitorizare va contribui la reducerea
tăierilor ilegale și combaterea evaziunii fiscale din domeniu.
- Ce se întâmplă cu lemnul tăiat autorizat, ce se face din el?
- Cel mai mult e pentru foc, se mai face mobilă şi foarte puțin se exportă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu