sursă foto: gid-romania.ro |
„Numeroase
documente, sau aspecte ale celei mai mari conflagraţii din istoria omenirii au
fost, fie uitate, fie mistificate de
către „fabricanţii” de istorie, ocultate de cei interesaţi, însă ştergerea
memoriei este definitivă numai dacă raţiunea umanităţii dă semne de oboseală.
Din când în când, memoria trebuie reînprospătată.”
Ion Măldărescu
De ce
trepădușii Kremlinului neagă cu atâta vehemență Pactul Molotov-Ribbentrop (Hitler-Stalin)
și consecințele sale? De ce nu utilizează termenul Războiul II Mondial și
apelează la termenul Marele Război pentru Apărarea Patriei? Oare URSS a luptat
de una singură în acest război?
Răspunsul e
doar unul. Există un șir de evenimente istorice, care fiind privite separat sau date uitării pot permite unora să interpreteze istoria după bunul plac.
Este dată
uitării ziua de 23 august 1939, când a fost semnat Pactul Molotov-Ribbentrop,
astfel se trece cu vederea prietenia dintre două state agresoare: URSS-ului cu
Germania nazistă care au împărțit Europa în sfere de interese după bunul plac. La fel, se neagă participarea de comun cu
Germania nazistă a URSS-ului în Războiul II Mondial.
Este foarte
comod pentru istoriografia rusă, dar și pentru mancurții din Republica Moldova să
prezente URSS-ul, în perioada 23 august 1939 și 22 iunie 1941, drept o țară
neutră și că doar a eliberat popoare.
Recunoașterea
Pactului Molotov-Ribbentrop și consecințelor sale presupune, de fapt,
recunoașterea de către Federația Rusă a ocupării de către Armata Roşie, pe 17
septembrie 1939 a Poloniei, care lupta împotriva Germaniei naziste. Pe 30
noiembrie 1939 Armată Roșie a invadat Finlanda. În octombrie 1939, URSS-ul a
forţat Estonia, Letonia şi Lituania să accepte baze militare ale Armatei Roşii
și pe 15 şi 16 iunie 1940 a ocupat cele trei ţări baltice. Pe 28 iunie 1940,
Armata Roşie a ocupat Basarabia.
Excluzând
ipoteza neutralității și neparticipării în Războiul II Mondial, întregul
raţionament că ei ar fi eliberatori se transformă în praf şi pulbere. Apropo,
nici o țară dintre cele pretins „eliberate” de către Armata Roșie, nu
recunoaște acest fapt.
Consecințele
Pactului Molotov-Ribbentrop sunt resimțite și astăzi: avem o națiune divizată
în două state românești, iar unele teritorii se regăsesc în Ucraina.
Potrivit
decretului nr. 376 din 24.06.2010, semnat de Preşedintele interimar al Republicii
Moldova Mihai Ghimpu, ziua de 28 iunie a fost declarată Zi a
ocupaţiei sovietice. Urma ca, anual, această zi să fie consemnată drept Ziua
ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist, drapelele
de stat să fie coborâte în bernă, iar la ora 10.00 să fie păstrat un moment de
reculegere.
Prin acest
decret, Mihai Ghimpu, pentru prima dată de la independența Republicii Moldova, a încercat să readucă adevărul istoric în
capul mesei, să facă dreptate tuturor celor care au avut de suferit de pe urma
ocupației sovietice. Pentru toți cei care simt românește, ziua de 28 iunie
rămâne a fi Zi de doliu național.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu