Ce va predomina pe 30 octombrie - rațiunea, dragostea de neam sau fobiile și necunoașterea?

Prejudecățile noastre ne pot juca festa. De-a lungul istoriei am tot suferit de pe urma Rusiei, excepție nu sunt nici anii de după independență.  Războiul  de pe Nistru,  jertfe umane, pierderi materiale și teritoriale. Crearea unui focar permanent de război prin susținerea și finanțarea unui regim separatist în Transnistria. Sugrumarea economică a RM prin impunerea unor condiții draconice la livrarea resurselor energetice, inclusiv prin tarifele exorbitante la gazele naturale. Impunerea unor embargouri economice la mai multe produse moldovenești: vinuri, legume și fructe,  produse lactate, carne. Susținerea directă a unor partide politice proruse de la Chișinău. Promovarea unei propagande agresive prin intermediul mass-media de la noi, cea mai multă rămânând a fi în limba rusă. 

Menținerea trupelor Federației Ruse în stânga Nistrului a transformat această regiune într-un focar al instabilității, din această cauză marii investitori ocolesc acest petic de pământ.

Prejudecățile formate în laboratoarele NKVD-iste și implementate în perioada sovietică dau „roade” și acum, după 25 de ani de independență. Nu întâmplător Dodon a lansat în campania electorală o minciună sovietică privind jandarmul român.  Această minciună încă mai este o sperietoare  pentru o parte dintre cei născuți și „educați” în perioada sovietică, dar și pentru unii cu studii care se tem că își vor pierde funcțiile de conducere în cazul în care ne vom Uni cu România.

În acești 25 de ani de independență am avut numai de suferit din cauza dorințelor expansioniste ale Rusiei. România însă ne-a susținut ori de câte ori a fost nevoie, iar nevoie a fost mereu.

Imediat după trecerea la grafia latină școlile din RM au primit manuale în limba română, de atunci și până în prezent zeci de mii de studenți au făcut studii în liceele și universitățile din România. În timpul crizei energetice din anii '90 guvernul român ne-a livrat energie electrică la prețuri minime pe piață. În ultimii ani, pe banii României au fost reparate circa 2/3 din instituțiile preșcolare din Republica Moldova, au fost dotate cu microbuze școlare sute de instituții preuniversitare. Pe bani românești sunt restaurate clădiri istorice, teatre și muzee.

În acest an, în plină criză economică am primit o mână de ajutor tot de la guvernul român. Știe cineva vreun caz măcar când ne-a ajutat Rusia?

Ce va predomina la 30 octombrie? Rațiunea, dragostea pentru neam sau prejudecățile, fobiile și necunoașterea?

Cehii și slovacii (două popoare diferite) au lansat un proiect de unificare pe care își propun să-l realizeze în 2018 conștientizând că unindu-se pot fi mai puternici.

Noi trebuie să luăm exemplu de la înaintașii noștri și să declanșăm procesul Unirii. În 1859 și 1918 românii au reușit sa realizeze Actul Unirii prin votul liber exprimat al poporului. Și în anii '90 românii din stânga Prutului au votat la Marile Adunări Naționale soarta lor de mai departe.

De alegerea din 30 octombrie va depinde soarta noastră. Vom intra în familia popoarelor europene sau vom reveni în pușcăria popoarelor care acum renasc cultul personalităților prin instalarea monumentelor lui Ivan cel Groaznic și Stalin! Revenim în țarcul în care pot fi distruse sute de mii de tone de produse alimentare în condițiile în care mii de oameni duc lipsa lor?  Oare chiar se dorește apropierea de țara care a tot scos securea războiului împotriva vecinilor săi: Georgia, Ucraina (Crimeea, Doneţk și Lugansk). Oare chiar mai sunt moldoveni care ar vota pentru un reprezentant al celor care sprijină separatismul în Georgia,  Ucraina și în Republica Moldova?

În Europa fără România nu avem cum să ajungem. Să fim Uniți pentru Unire! Să-l votăm pe Mihai Ghimpu!

După război, mulți eroi

În această campanie electorală, la nenumăratele întâlniri cu alegătorii ne-am convins că Partidul Liberal și Mihai Ghimpu se bucură de susținerea cetățenilor. Tot mai mulți oameni conștientizează că Republica Moldova nu are viitor ca stat suveran și independent. Oamenii înțeleg și faptul că în cazul în care PL nu ar fi participat la guvernare, astăzi în Republica Moldova domnea haosul, iar Dodon și ceilalți tocători de bani veniți din Rusia prin off-shore aveau toate șansele să preia conducerea statului.

Din păcate și în această campanie se încearcă marginalizarea lui Mihai Ghimpu și a PL tocmai pentru că noi nu putem fi manipulați, șantajați, nu ne schimbăm viziunile în funcție de direcția din care bate vântul politicii regionale.

Ana Guțu a fost băgată în prezidențialele din această toamnă pentru a nu exista un candidat unic ce militează pentru Unire. Se dorește buimăcirea oamenilor și sustragerea a cât mai multe voturi de la Mihai Ghimpu, candidatul unionist veritabil. Câtă ipocrizie trebuie să aibă Guțu ca să îndemne toți cetățenii să se unească în condițiile în care ea nu a putut să facă același lucru măcar o singură dată, măcar într-un partid din care a făcut parte.  Poporul nostru nu scuipă acolo de unde a băut apă, iar pe trădători nu-i iartă, din aceste motive Guțu va deveni președinte când Republica Moldova se va uni cu Mozambique.

În societate a mai apărut o sperietoare – dezinformarea populației prin sondaje. Se încearcă acreditarea ideii că Mihai Ghimpu nu are șanse să treacă în turul doi al scrutinului și că toți unioniștii ar trebui să-și dea votul pentru Maia încă din primul tur. De unde atâta grijă, în condițiile în care Igor Dodon nu are de unde să acumuleze mai mult de 30% nici în al doilea tur de scrutin? Socialistul Dodon a declarat în cadrul unei conferințe că cei mai mari unioniști din Republica Moldova sunt Maia Sandu și Andrei Năstase. Oare această afirmație nu înseamnă că se încearcă dezbinarea forțelor unioniste de la noi?

Dacă despre furtul miliardelor din bănci ar fi atenționat și Maia, și Leancă, și Dodon, și alții, nu doar Mihai Ghimpu și PL, cu siguranță astăzi situația din domeniul bancar ar fi fost alta. Toți însă au tăcut, iar după război deja sunt mulți eroi.

 De fapt, se dorește marginalizarea Partidului Liberal și a lui Mihai Ghimpu prin obținerea unor rezultate cât mai modeste la aceste prezidențiale.

În Republica Moldova, datorită politicii lui Mihai Ghimpu și a Partidului Liberal, pentru prima oară avem posibilitatea să vorbim despre un candidat la funcția de președinte care își asumă Unirea cu Țara. Să-l  susținem pe Mihai Ghimpu, președintele care nu a trădat niciodată cauza națională și astfel vom face încă un pas spre realizarea visului nostru, al tuturor românilor – Reîntregirea Neamului.

La Mulți Ani, Chișinău!

Chișinăul are 580 de ani.  O istorie de mai bine de jumătate de mileniu cu bune și cu rele. Chişinăul este printre puţinele oraşe, al cărui nume, de-a lungul existenței, n-a suferit niciun fel de schimbare. Chişinăul este atestat documentar pentru prima dată la 1436, în calitate de localitate situată pe malurile râului Bâc. Din unele acte aflăm că de la începutul secolului al XVIII-lea Chişinăul este deja un târg.

În a doua jumătate a secolului XVIII, Chișinăul devine un oraş destul de mare, cu hală de piatră pentru negustori, cu vreo trei sute de case, cu câteva biserici, cu mai multe prăvălii, cârciume, dughene şi cu beciuri pentru mărfuri. În anii 1850-1870 arhitectul Alexandru Bernardazzi schimbă aspectul orașului proiectând străzi și cartiere, clădiri importante, construind apeductul din oraș.

În perioada 1877-1903, când Carl Schmidt a fost la cârma primăriei, în Chișinău apar o serie de edificii, au fost pavate străzi și trotuare. După Unirea din 1918, în Chișinău sunt deschise mai multe școli, teatre, biblioteci. Până în 1940 în orașul românesc Chișinău era chiar și tramvai. Războiul a distrus o mare parte a Chișinăului, noroc că centrul vechi, în mare parte, nu a fost incendiat.

Odată cu ocupaţia rusească, istoria Chişinăului ia o nouă întorsătură. S-au închis școli, s-au distrus biserici, au fost aduși mulți ruși pentru a rusifica nu doar capitala, dar și întreaga  provincie, numită Basarabia.

În scurta perioadă de după proclamarea independenței Republicii Moldova, Nicolae Costin și Dorin Chirtoacă sunt primarii care, prin realizările lor vor rămâne în istoria acestei urbe. La propunerea lui Nicolae Costin străzile municipiului Chișinău au primit nume cu caracter național, românesc, această tradiție fiind continuată și de către Dorin Chirtoacă. Nicolae Costin a contribuit la deschiderea bisericilor, liceelor și bibliotecilor românești din capitală. Au fost instalate și dezvelite busturile clasicilor limbii române pe Aleea Clasicilor din Grădina publică Ștefan cel Mare și Sfânt.

Dorin Chirtoacă a adus primele troleibuze moderne în Chișinău, a soluționat problema mirosului urât ce venea de la Stația de epurare a apelor uzate.  Lacul Valea Morilor a redevenit un centru de agrement pentru locuitorii din capitală, iar Scara cu Cascade din acest parc a fost restaurată astăzi aratând și mai bine decât altădată. La inițiativa primarului Dorin Chirtoacă a fost construită prima Stradă Pietonală. Scuarul Gării Feroviare a fost renovat în perioada când a fost instalat Trenul Durerii, monument unic în bronz, după dimensiuni, în spațiul european.

Suntem siguri că realizările primarului Dorin Chirtoacă nu se opresc aici. Chișinăul va cunoaște și în continuare o dezvoltare durabilă, de calitate. Oamenii sfințesc locul, iar orașul nostru a avut, are și va avea parte de cârmuitori care ne vor face să fim mândri că suntem parte a aceleiași națiuni.

La Mulți și Binecuvântați Ani, Chișinău! La Mulți și Fericiți Ani, Chișinăuieni!

Acum avem șansa să scriem istorie

infoprut.ro

Președintele Partidului Liberal Mihai Ghimpu s-a lansat în campanie în Piața Unirii din Iași. Este o premieră pentru un politician de la noi care a avut curajul să treacă Prutul ca să le spună tuturor românilor că la Chișinău se dorește, mai mult ca niciodată, Unirea. Este un test pentru clasa politică  de la București  care va fi nevoită să aducă în discuții publice și acest deziderat al neamului nostru.

Lansarea la Iași în campania pentru prezidențialele din 30 octombrie a președintelui Mihai Ghimpu este un semnal pentru societatea civilă din dreapta Prutului că la Chișinău este o forță politică veritabilă care își asumă să declanșeze procesul de Unire.  

Mircea Druc și Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi,  alte personalități marcante din spațiul românesc și-au anunțat susținerea pentru candidatul-președinte unionist. Mircea Druc , Nicolae Dabija și Mihai Cimpoi îl cunosc pe Mihail Ghimpu încă din perioada renașterii naționale, când adevărații patrioți ai acestui meleag au ieșit să lupte pentru ca noi să putem reveni la valorile naționale  și culturale românești. Mihai Ghimpu este susținut de mii de tineri, de colegii săi de partid, de toți cei care au un vis comun – Unirea Basarabiei cu România.

Rămâne ca și  alegătorii din Republica Moldova să spună Da pentru Unire, votând la 30 octombrie pentru Mihai Ghimpu. Sutele de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care și-au redobândit cetățenia română au acum șansa să demonstreze că simt românește, că și-au făcut actele nu doar pentru a putea călători și lucra în Europa, dar și pentru că își doresc un viitor mai bun și pentru cei care au rămas acasă, un viitor într-o Românie mai puternică, într-o Țară reîntregită, membră a UE și NATO.

Tocmai pentru că Mihai Ghimpu este politicianul care poate înfăptui Unirea, Vladimir Voronin a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală prin care cere excluderea candidatului PL din cursa pentru prezidențiale.

Mihai Ghimpu nu își dorește să fie președinte al Republici Moldova, această funcție fiind doar o modalitate  de a apropia cele două maluri de Prut. Acum putem să demonstrăm lumii întregi că suntem români și ne dorim să fim  împreună cu frații noștri de sânge. 

Anume la Iași, în 1859 s-a dat startul Unirii.  Ne mobilizăm toți cei care simțim românește și îl susținem pe liberalului Mihai Ghimpu, singurul candidat unionist veritabil din această campanie și așa vom avea șansa în 2018, când se vor împlini o sută de ani de la Marea Unire, să realizăm cel mai mare vis al tuturor românilor – Unirea celor două state românești!