Dorin Chirtoacă: „Dacă ajutorul din partea partenerilor noștri de dezvoltare ar veni direct către primării, impactul ar fi enorm, iar încrederea în vectorul european ar crește”

Vineri, 29 ianuarie, 2016, la Adunarea Generală a Congresului Autorităților Locale, primarul Dorin Chirtoacă a menționat că primăriile se bucură de multă încredere din partea populației. Cu toate acestea, ajutorul din partea partenerilor noștri de dezvoltare nu vine direct  către primării, dar prin intermediul instituțiilor care se bucură de o încredere mult mai mică. Propunerea lui Dorin Chirtoacă către ambasadorii prezenți la eveniment a fost să se meargă pe o cale mai scurtă și directă, pentru ca oamenii de rând să se poată bucura într-adevăr de ajutorul pe care ni-l dau partenerii de dezvoltare. Edilul a amintit că de la primul mandat, în mod nediscriminatoriu, municipiul Chișinău alocă ajutoare celor 18 primării din suburbii. Ajutorul constituie circa 300 de mii de euro anual, necondiționat, pentru dezvoltarea comunităților.

„Înțeleg că poate nu este posibilă o asemenea sumă pentru fiecare primărie din Republica Moldova. Pentru o primărie dintr-un sat, o comună, o sută de mii de euro le-ar permite primarilor să rezolve o serie de probleme curente și chiar să facă investiții capitale”, a menționat edilul. Potrivit lui Dorin Chirtoacă, impactul investirii acestor bani ar fi enorm mai mare decât alte sute de milioane de euro care au fost deja date Guvernului sau instituțiilor centrale.

„Este un rezultat care poate fi confirmat prin experiența de la Chișinău. Suma totală necesară anual pentru aceste investiții ar fi de 100 de milioane de euro la nivelul Republicii Moldova, pentru că în total avem circa 1000 de administrații locale și regionale. Dacă o sa calculăm suma totală alocată Republicii Moldova în ultimii șase ani, o să constatăm  că aceasta este, poate, de câteva zeci de ori mai mare, dar, din păcate, impactul nu este cel așteptat. Cred că ar fi o formulă care ar aduce foarte mult succes chiar în următorii trei ani. Acest oxigen, care ar veni din partea partenerilor de dezvoltare, direct către bugetele primăriilor și a consiliilor raionale, va avea un impact enorm, iar încrederea în vectorul european ar crește”, a declarat Dorin Chirtoacă la Adunarea Generală a Congresului Autorităților Locale.

Reîntregirea țării, un vis ce poate fi realizat

De-a lungul timpului, Principatele Române au avut un destin vitreg, îndeosebi Ţara Moldovei, care se afla la răscrucea civilizaţiei romane şi lumii barbare, apoi a lumii creştine şi păgâne. Astfel, deloc întâmplător, la hotarul de răsărit au fost ridicate cetăţile Hotin, Soroca, Orheiul Vechi, Tighina şi Cetatea Albă. Anume moldovenii au conştientizat cel mai bine preţul adevărat al Unirii după ce au suportat consecinţele dezastruoase ale amputării teritoriale din 1812.

Drept dovadă este rezultatul votului Adunărilor Ad-hoc din 7 octombrie 1857 din Țara Moldovei și 8 octombrie 1857 în Țara Românească privind problema unirii.

7 octombrie 1857 Adunarea Ad-hoc a Moldovei

Astfel, Adunarea (Divanul) ad-hoc a Moldovei formată dintr-un număr de 85 de deputați: 8 reprezentanți ai clerului, 28 de reprezentanți ai marilor proprietari, 14 reprezentanți ai micilor proprietari, 15 reprezentanți ai populației rurale și 20 reprezentanți ai populației urbane va începe şedinţele la 22 septembrie 1857, iar la 7 octombrie 1857 M. Kogălniceanu va prezenta proiectul de rezoluţie cu doleanţe naţionale în care se cerea unirea Principatelor într-un singur stat cu numele România. Adunarea ad-hoc a susţinut proiectul propus cu 81 de voturi şi numai 2 voturi au fost contra.

Ca urmare a ședinţei Adunării ad-hoc din 8 octombrie 1857, la Bucureşti, proiectul de rezoluţie prezentat de C. Creţulescu va conţine solicitări comune cu cele din Moldova, fiind votat a doua zi, la 9 octombrie 1857, în unanimitate.

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Moldovei are loc la 5 ianuarie 1859. La 24 ianuarie 1859 este acceptată candidatura domnului Moldovei la tronul Ţării Româneşti (în urma unor manifestări violente ale poporului). E de menţionat că în ambele cazuri pentru Alexandru Ioan Cuza s-a votat în unanimitate.

Alexandru Ioan Cuza

Anume Adunările Ad-hoc au demonstrat întregii lumi dorinţa românilor de a obţine unitatea statală şi naţională, dar și maturitatea, și responsabilitatea atât a națiunii cât și a clasei politice care a valorificat factorii externi ce au favorizat procesul de realizare a Micii Uniri! Mica Unire a celor două principate a fost un proces istoric complex și care a început în 1848, printr-o puternică apropiere culturală și economică între Țara Moldovei și Țara Românească, rezultat a uniunii vamale realizate în timpul domniilor lui Mihail Sturdza și respectiv Gheorghe Bibescu. Punctul culminant al acestui proces a fost Mica Unire, care este „un exemplu minunat de inteligență a clasei noastre politice de atunci”, spunea Neagu Djuvara.

Mica și Marea Unire au fost înfăptuite în perioade când Imperiul Rus era în declin. Astăzi, Rusia este în conflict cu restul lumii și din punct de vedere economic este la pământ.

Recent, președintele Germaniei, Joachim Gauck, s-a interesat de relația Republicii Moldova cu România și de procentul cetățenilor moldoveni care se pronunță pentru reunificarea celor două state. Este pentru prima dată când un oficial european aduce în discuție publică acest subiect.

România este astăzi membră NATO și UE, vocea căreia contează. Sperăm că următorul ei mare proiect strategic va fi reîntregirea țării.